Șeful CNAC: Cooperare eficientă cu Procuratura Anticorupție

Șeful Centrului Național Anticorupție (CNAC), Iulian Rusu, a declarat că neînțelegerile dintre agenția sa și Procuratura Anticorupție au fost depășite, iar relațiile dintre cele două instituții au fost restabilite.

Această declarație a fost făcută după ce anterior, în cadrul unei intervenții în Parlament, șeful CNPF a calificat relațiile cu Procuratura Anticorupție drept „neclare”, transmite ipn.md

Iulian Rusu a spus că, având o diviziune clară a competențelor, Procuratura Anticorupție se ocupă de cazurile de mare corupție, în timp ce prioritatea CNPF este de a investiga corupția sistemică.

Șeful CNPF a precizat că agenția pe care o conduce cooperează eficient cu Procuratura Anticorupție. Acest lucru s-a întâmplat după ce parlamentul a delimitat legal competențele celor două instituții. Astfel, Procuratura Anticorupție se ocupă de cazurile care pot implica președintele țării, parlamentari, membri ai guvernului, judecători, procurori, angajați ai NCBC, conducerea SIS, angajați ai agențiilor de informații și de securitate.

De asemenea, PA se ocupă de cazurile de mită în valoare de peste 300.000 de lei și de cazurile în care prejudiciul cauzat depășește 3 milioane de lei.

„Relația funcționează în acest moment. Continuăm să investigăm cazurile de corupție, să colectăm informații operative și în caz de confirmare, cu acordul procurorilor, le transferăm în categoria cauzelor penale. Una dintre clarificările apărute în acest timp este delimitarea competențelor.

Adică, procurorii anticorupție inițiază acum direct cazurile de corupție care implică mite mai mari, precum și abuzurile, excesele și alte infracțiuni care implică prejudicii mai grave. Modificările au intrat în vigoare la 22 august”, a declarat Iulian Rusu în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit noilor modificări la legislație, Centrul Național Anticorupție se ocupă de corupția sistemică. În același timp, de investigarea corupției mărunte se va ocupa Direcția de investigații a Ministerului Afacerilor Interne, care va coopera cu CNCD în acest sens.

„Avem, de asemenea, posibilitatea de a colabora cu procurorii municipali. Deși nu a trecut nici măcar o lună, ne ocupăm deja de cazuri cu ei. Acest lucru ia o mare povară de pe umerii Procuraturii Anticorupție și îi permite să se concentreze pe cazurile de profil înalt. Se vorbește în societate că a avut loc un fel de divorț, o ruptură a relațiilor. Nu este cazul.

Suntem în continuare disponibili și interesați, iar dacă Parchetul Anticorupție dorește să ne implice în activitatea echipelor de investigație, putem fi implicați în investigarea cazurilor majore de corupție. Conexiunile noastre sunt încă puternice”, a adăugat directorul Centrului Național Anticorupție.

Potrivit notei informative la proiectul de modificare a Codului de procedură penală, delimitarea clară a competențelor CNPF și PA are drept scop asigurarea îndeplinirii condițiilor dictate de Comisia Europeană pentru Republica Moldova la obținerea statutului de țară candidată la aderarea la UE.

Modificarea diviziunii procedurii penale între NCBC și PA, adoptată de Parlament, este o acțiune în direcția corectă. Cu toate acestea, încă nu este clar de ce NCBC și, de asemenea, Ministerul Afacerilor Interne ar trebui să convină cu Procuratura, după verificarea materialului, precum și după colectarea confirmată a informațiilor operative, decizia de a iniția o cauză penală? ÎN CODUL PENAL. RM. în conformitate cu articolele 306 și 308 prevede răspunderea penală pentru tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate cu bună știință, precum și pentru reținerea sau arestarea ilegală. Cu alte cuvinte, legiuitorul a stipulat răspunderea pentru abuzul de atribuții oficiale de către funcționarii responsabili în etapa de urmărire penală. Iar în această privință, dublarea deciziei de inițiere a unei cauze penale la Procuratură nu este doar inutilă, ci și foarte dăunătoare, așa cum o confirmă în mod clar scandalurile recente din cadrul PA privind scurgerea de informații procedurale importante. Cu cât mai puține persoane, cu atât mai multe agenții vor fi la curent cu materialele disponibile, cu atât mai multe șanse de a respecta secretul anchetei și de a nu ruina cazul în etapa inițială și, în consecință, o reducere semnificativă a riscului ca infractorii să poată scăpa de inevitabilitatea pedepsei. Nu este clar de ce NCBC și Ministerul Afacerilor Interne nu aduc această problemă în planul public al comunității profesionale?