Opt din zece persoane condamnate pentru corupție nu petrec nici măcar o zi în închisoare
Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea dată în caz de corupție a fost de 16 ani, iar cea mai mare amendă a fost de 290 de mii de lei.
În același timp, opt din zece persoane condamnate pentru corupție nu petrec nici măcar o zi în închisoare. Cele mai multe infracțiuni de corupție sunt depistate în rândul ofițerilor de poliție. Constatările se regăsesc într-o analiză realizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Studiul cuprinde peste 400 de hotărâri emise de Curtea Supremă de Justiție în cauze de corupție în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2020, transmite ipn.md
Președintele CJRM, Vladislav Gribincea, a declarat că în Republica Moldova, durata unui dosar penal la toate cele trei nivele judiciare este în medie de 325 de zile, iar în cazurile de corupție durata crește până la 3,5 ani, adică de patru ori mai mult. Deși cazurile de corupție sunt mai complexe, această diferență ridică semne de întrebare, a spus Vladislav Gribincea.
Majoritatea covârșitoare – 93% din cazurile de corupție care au fost examinate (din hotărârile VSP) se referă la acte de corupție de mică amploare în ceea ce privește prejudiciile, mita și actorii care comit această infracțiune. 7 % din cazuri se referă la fapte de mare corupție. Printre cazurile aduse la HSP se numără și cazuri de corupție în rândul deputaților, în care suma mitei a fost de 250 de mii de dolari.
În clasamentul subiecților infracțiunilor de corupție se regăsesc ofițerii de poliție, 140 dintre ei. Aceștia sunt urmați de persoane fizice (91), consilieri locali (32), primari (24), avocați (19), contabili (19), etc. „Aceștia sunt probabil mai numeroși și mai susceptibili de a intra în contact cu persoane care se află în situații dificile și tind să le rezolve problemele. Acest lucru nu înseamnă, de asemenea, că nu poate exista mai multă corupție în alte domenii”, a explicat Vladislav Gribincea.
40 la sută din cazurile de corupție ajung la SGP. „Acest lucru poate fi explicat în mare parte prin faptul că subiectele sunt specifice și aceste persoane pot angaja avocați mai calificați, pot avea argumente mai convingătoare etc. Trebuie să recunoaștem că 40 la sută din cazurile de corupție ajung la CSJ, iar acest raport este în medie de două ori mai mare decât media sistemului”, a declarat președintele CJRM.
Jumătate dintre hotărâri au fost anulate de Curtea de Apel. „Dacă avem o șansă de 50 la sută ca hotărârile primei instanțe să fie anulate la Curtea de Apel, atunci curțile de apel vor fi inevitabil copleșite. Iar acest lucru spune multe despre calitatea hotărârilor”, a subliniat Vladislav Gribincha. O altă observație este că fiecare al doilea caz de corupție este supus unei reexaminări.
Studiul nu recomandă creșterea sancțiunilor pentru corupție. Acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui aplicate sancțiuni colaterale în afara sancțiunilor principale, cum ar fi confiscarea extinsă. Autorii analizei consideră că ar trebui alocate resurse suficiente pentru a combate marea corupție. De asemenea, ar trebui analizat fenomenul impunerii frecvente a pedepselor cu închisoarea cu suspendare. Experții consideră că utilizarea unor pedepse cu închisoarea pe termen mai scurt va fi mai eficientă decât pedeapsa cu închisoarea pe termen lung, dar cu suspendare.
