Ministerul Justiției anunță investigații privind eliberarea unor deținuți: Există suspiciuni de abuzuri

După aproape o săptămână de la scandalul provocat de modificările Legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat lansarea unei investigații ample.

Într-un comunicat, reprezentanții instituției menționează suspiciuni de abuzuri, proceduri grăbite și lipsă de transparență în anumite dosare, inclusiv în cazurile care au atras atenția opiniei publice, scrie agora.md.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, orice deținut, inclusiv cei condamnați pe viață, trebuie să beneficieze de o posibilitate reală de reintegrare în societate, în conformitate cu legislația națională și standardele europene, inclusiv cele ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Totuși, orice reducere a pedepsei sau eliberare anticipată trebuie să fie realizată în baza unor evaluări riguroase privind riscul de recidivă și să respecte condiții stricte.

Situația la moment: Nouă deținuți pe viață au fost eliberați din penitenciar

Ministerul Justiției a comunicat că, până în prezent, nouă persoane condamnate pe viață au fost eliberate:

• Patru persoane au avut pedeapsa comutată la 30 de ani și au fost eliberate după executarea acestui termen, incluzând și reducerile pentru condiții inadecvate;
• Două persoane au beneficiat de comutarea pedepsei chiar dacă nu executaseră 25 de ani, fiind apoi eliberate prin aplicarea mecanismelor prevăzute de Codul penal (liberare condiționată sau înlocuirea pedepsei cu muncă în folosul comunității);
• În alte trei cazuri, deciziile de eliberare au fost contestate: o persoană a fost reîncarcerată, una este dată în căutare după ce i-a fost anulată eliberarea, iar un alt caz este încă în examinare.

Toate cele șapte persoane rămase în libertate se află sub monitorizarea probațiunii și poliției.

Ce prevede Legea amnistiei?

Legea nr. 243/2021 privind amnistia permitea două forme de aplicare pentru deținuții pe viață:

• Absolvirea de pedeapsă după cel puțin 25 de ani de detenție și o evaluare psihologică favorabilă (risc de recidivă redus sau mediu). Această prevedere nu a fost aplicată în niciun caz;
• Comutarea pedepsei din detențiune pe viață în 30 de ani de închisoare, în cazul unei evaluări psihologice care exclude riscul de recidivă.

În 2022, prin Legea nr. 74, au fost introduse modificări ce au flexibilizat aplicarea comutării pedepsei, iar unele amendamente au fost adoptate fără un aviz clar al Guvernului, se mneționează în comunicatul Ministerului Justiției.

Modificări recente în legislație

După cazurile recente, în care deținuți periculoși aflați în detențiune pe viață, au fost eliberați, Parlamentul a adoptat luna aceasta modificări legislative care au eliminat posibilitatea de a combina comutarea pedepsei prin amnistie cu eliberarea condiționată sau alte forme de reducere a pedepsei. Acest lucru înseamnă, potrivit Ministerului Justiției, că eliberări similare nu vor mai fi posibile în viitor.

Anterior, Codul penal fusese deja modificat în 2024 pentru a permite condamnaților pe viață să ceară eliberarea după 25 de ani, în loc de 30, dar numai dacă sunt îndeplinite condiții stricte.

În acest context, autoritățile anunță demararea unor investigații, inițierea unei anchete de serviciu la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și schimbări în conducerea acestei instituții. De asemenea, a fost decisă suspendarea temporară a activității comisiilor de amnistie din penitenciarele Rezina și Cahul, iar toate cazurile aflate pe rolul instanțelor, legate de amnistie și comutarea pedepselor, vor fi reverificate.

Ministerul va reforma și mecanismul de evaluare psihologică a deținuților, implicând experți independenți și reprezentanți din poliție, justiție și procuratură. În plus, se va îmbunătăți supravegherea post-eliberare, inclusiv prin implementarea monitorizării electronice.

Investigațiile în curs vor duce la măsuri concrete, asigură autoritățile, inclusiv sesizări către procuratură, în cazul în care se vor constata abuzuri sau nereguli grave.

De asemenea, Ministerul Justiției anunță că rezultatele anchetei vor fi făcute publice.

Scandalul a izbucnit după ce, ca urmare a adoptării amendamentelor la Legea amnistiei, au fost eliberați criminali periculoși condamnați la închisoare pe viață. Autoarea amendamentelor a fost deputata PAS, Olesea Stamate. Pe 4 aprilie, aceasta a fost exclusă din formațiunea politică.

În presă, în ultimele zile, s-a discutat pe larg despre eliberarea condiționată a lui Alexandr Sinigur. Supranumit „Sinii”, acesta este considerat unul dintre cei mai periculoși criminali din Moldova. El a fost unul dintre liderii grupării „Sud”, pe seama căreia sunt puse zeci de omoruri. În anul 2001, a fost reținut sub suspiciunea de implicare în mai multe asasinate la comandă și răpiri de persoane.

Pe 4 aprilie, Sinigur a fost arestat, fiind acuzat de crimă într-un alt dosar.

Un alt condamnat, considerat extrem de periculos și eliberat recent, este Iurie Radulov, cunoscut ca „Bobr”. Acesta a devenit cunoscut în lumea interlopă în anii ’90. Radulov a fost liderul uneia dintre cele mai sângeroase grupări criminale din Moldova.

Gruparea condusă de Radulov a comis zeci de asasinate, iar printre victime s-au numărat oameni de afaceri și lideri ai lumii interlope. În anii 2000, investigațiile au arătat că membrii grupării au comis patru crime și șase tentative de omor în regiunea transnistreană. Radulov, împreună cu alți membri ai grupului său, a fugit din țară și a fost dat în urmărire internațională. A fost reținut în Bulgaria și extrădat la Chișinău.

ZdG a stabilit că, într-una dintre încercările de a obține eliberarea din închisoare, Iurie Radulov a fost reprezentat de Vladimir Covali, tatăl deputatei Olesea Stamate, cea care a propus amendamentele la Legea amnistiei, ce permiteau eliberarea din detenție a condamnaților pe viață.

Radulov a părăsit teritoriul Republicii Moldova pe 16 martie anul curent, fără restricții.